Probabil a fost una din cele mai frumoase zile petrecute impreuna.
Probabil a fost ziua ale carei consecinte le vom suporta multa vreme. Asta e ziua in care ne-am permis sa facem varza cu regulile. Azi e ziua in care nu ne-a pasat de altii. Azi e o zi pentru noi.
O zi in care prietenia a fost pe primul loc... si au venit alergand si dorintele narcisite de poze.
A fost o zi planuita iar si iar, si cand a venit in sfarsit, toate s-au dat peste cap. Toate au iesit altfel si de aia a fost o zi atat de buna. A fost ploaie, si totusi am facut ce ne-am dorit. A fost frig si totusi nu am avut timp sa il simtim. Am lasat balta ceea ce ar fi trebuit si cand terminam o tampenie incepeam alta cantand fals, de fericire pe strada "ooops, i did it again".
Si totul a inceput in clasa intai cand ne-am vazut prima oara. Eram altfel... acum ca ma gandesc eram niste fetite mici. Pe ea nu mi-o amintesc prea bine decat din descrierile mamei din amintirea unor poze. Si eu eu eram mica si intepata [asa cum sunt si in prezent].... avem o istorie de 7 ani.
Si totusi doua fetite mici, un aparat foto, o placa si niste pepsi au reusit sa faca destul de multe. In ziua asta in care stomacul ni s-a facut ghem de atatea ori, am utilizat toaleta de la gatsby cam frecvent, am agasat vreo doi chelneri, ne-am imprietenit cu un taximetrsit care semana groaznic de mult cu dentistul meu. Doua fetite mici au mers prin frigul asta 5 km cu hotararea sa faca totul cum era stabilit.
Credeti ca nu au facut? Nu exact cum au planuit pentru ca erau stresate de un maimutoi dar le-au iesit niste poze pe calea ferata... pentru 4 ore am fost impreuna si nu ne-a pasat decat de noi. Doar de cele doua fetite care il pot intrece pe balzac. Doar noi.
Pentru ca numai noi am fi putut. Pentru ca numai noi am fi reusit sa ne pastram calmul si sa nu ne pierdem mintile sub presiunea atator intamplari. Degeaba am fi incercat ieri, degeaba am fi planuit mai mult. Degeaba...a fost azi. Am fost noi.
Pentru ca ai uitat sa mentionezi ca astazi am fost spontane si pentru ca pur si simplu nu am stiut ce sa facem... am facut-o fara sa gandim. Am oprit lucrurile care nu ne-au placut... Am fost fericite in pielea noastra.
La inceput eram stresata ca o sa mi se strice parul. Dar parul nu mai avea treaba cu mine. A devenit apoi o cursa ca sa incercam sa nu ne bagam, prea tare in belele. Nu ca am fi avut succes la asta. Nici macar nu ne pricepem.
Am fost niste stele care au dansat pe cer desi nu s-au vazut. Am fost cu adevarat fericite si in unele momente chiar spontane. Te iubesc^^
Si eu te iubesc, ana.
maimutoi, ma! MAIMUTOI
RăspundețiȘtergere